În ciuda faptului că o persoană a fost în contact cu lumea exterioară încă din copilărie, în viitor se poate confrunta cu problema comunicării cu mediul social. Distingeți între problemele care necesită tratament și cele care apar uneori atunci când comunicați cu societatea.
Anumite dificultăți includ:
1. Incapacitatea de a-și apăra interesele, având în același timp dreptate.
2. Incapacitatea de a exprima sentimentele pentru un partener.
3. Dificultăți în stabilirea contactului cu persoana de interes și imposibilitatea de a construi relații sociale.
4. Teama de obiecție și resentimentul interlocutorului la primirea unei cereri.
Mulți oameni care au unele probleme cu interacțiunea în lumea socială se tem de a fi judecați. De obicei, acești indivizi visează în secret să devină lideri și chiar au calități puternice de conducere. Datorită incapacității de a-și exprima gândurile și emoțiile, nu reușesc niciodată, deși au tot ce le trebuie pentru asta. Masca gri de șoarece le ajută să rămână într-o coajă emoțională calmă. Incertitudinea unei persoane se poate datora și faptului că nu poate distinge nuanțele discursului interlocutorului. Ca urmare a neînțelegerii constante, se acumulează probleme nerezolvate și emoții negative.
Pentru a deveni încrezător în sine, trebuie să comunicați cu străinii cât mai des posibil. Poate fi doar câteva fraze aruncate cu un șofer de taxi sau cu un vânzător într-un magazin. Învățarea de a vă apăra interesele ar trebui să înceapă puțin. Experiența aduce încredere. Când comunicați, nu trebuie să vă concentrați asupra experiențelor voastre interioare, deoarece acest lucru va interfera cu înțelegerea emoțiilor și a expresiilor faciale ale interlocutorului, ceea ce înseamnă că nu îi va permite să fie interesat de comunicare.
Conceptele de comunicare externă și dialog intern nu se pot însoți reciproc. De obicei, aceste procese se succed. Prin urmare, concentrarea asupra comportamentului interlocutorului în timpul unui dialog live va ajuta la evitarea problemelor psihologice.
Există o regulă dovedită în practica psihologică. Se spune că o persoană nu datorează nimănui nimic și trebuie să trăiască conform principiilor sale morale și nu pe baza aprecierilor altora. Autocritica ar trebui să fie moderată și nu ar trebui să existe deloc o ură de sine. Un sentiment dezvoltat de vinovăție nu va ajuta la realizări înalte, ci, dimpotrivă, va suprima germinarea dezvoltării de sine. Onestitatea cu sine ajută să devină mai încrezător în comunicarea cu lumea exterioară și, prin urmare, să devină o persoană de succes.