Bullying înseamnă agresarea unei persoane, atât de către o persoană, cât și de către un grup. Individul este abuzat fizic sau mental.
Bullying este cel mai frecvent în instituțiile de învățământ. Copiii aleg o victimă și o umilesc, încercând astfel să-și ascundă propriile neajunsuri. Este foarte dificil, și uneori aproape imposibil, rezolvarea situației deja existente de conflict dintre elev și clasă. Prin urmare, prevenirea ar trebui să înceapă deja în școala elementară.
O componentă importantă este crearea unui climat psihologic favorabil în clasă. Părinții și profesorii ar trebui să fie implicați în adunarea copiilor. Copiii trebuie să poată interacționa unii cu alții. De obicei, o astfel de interacțiune se desfășoară prin diferite cluburi, cercuri, evenimente care vizează sportul, cultura și hobby-urile.
Psihologii și educatorii sociali ar trebui să acorde atenție nu numai copiilor cu probleme. Adesea, copiii aparent calmi și timizi au nevoie de diagnosticare. Sarcina principală a psihologului este de a dezvolta personalitatea unor astfel de școlari, de a-și crește stima de sine, astfel încât aceștia să se poată ridica pentru ei înșiși în viitor.
Următorul pas este de a purta conversații, jocuri și instruiri care vizează rezolvarea non-violentă a conflictelor. Elevii ar trebui să învețe să înțeleagă că este mai bine să găsească un compromis decât să rezolve problemele cu pumnii.
Ultimul pas este munca corectivă cu acei școlari care, de mici, se arată ca un agresor, instigator de certuri. În primul rând, este nevoie de muncă complexă cu astfel de copii, adică influența școlii și a familiei. Este necesar să se stabilească cadrul comportamentului inacceptabil pentru copil, dar în același timp este necesar să uităm că și cel mai problematic copil are nevoie de dragoste și respect.
