În societatea modernă, mulți oameni lucrează în birouri și companii ca manageri. Oamenii din această profesie trebuie să îndeplinească un număr mare de sarcini, să interacționeze cu angajații și să întocmească planuri pe termen lung. Și uneori chiar lucrează din greu pentru a face lucrurile. Recent, a apărut o nouă boală numită sindrom manager.
La sfârșitul anilor 1980, cercetătorii americani au atras atenția asupra faptului că managerii au mai multe șanse decât alții să experimenteze stresul și epuizarea. Toate acestea duc în cele din urmă la probleme grave de sănătate mentală și fizică. Boala profesională a ajuns să fie numită sindromul managerului. Dar este tipic nu numai pentru persoanele care lucrează la birou.
Conform statisticilor, cei a căror muncă este asociată cu contactul constant cu oamenii și stresul emoțional sunt, de asemenea, expuși riscului. Aceștia sunt toți profesioniști din domeniul medical, asistenți sociali, agenți de vânzări, avocați, profesori.
Oamenii din aceste profesii își pierd treptat motivația, adesea experimentează emoții negative și pot deteriora treptat relațiile nu numai cu colegii, ci și cu cei dragi. Oboseala, sentimentele de singurătate și pierderea valorii de sine sunt foarte frecvente.
Motive pentru dezvoltarea sindromului managerului
Workaholism și incapacitatea de a respecta în mod normal programul de lucru și odihnă. Program neregulat de lucru, concedii scurte, muncă la sfârșit de săptămână sau 24 de ore, fast-food și gustări constante, incapacitatea de a părăsi locul de muncă chiar și la toaletă. Toate acestea conduc treptat la faptul că psihicul începe să se prăbușească, deoarece corpul este în mod constant sub stres și, de fapt, nu se poate relaxa niciodată pe deplin.
Există studii pe baza cărora s-a ajuns la concluzia că, dacă vacanța unei persoane durează mai puțin de o lună, atunci corpul nu se poate relaxa și recupera complet. Abia la sfârșitul celei de-a doua săptămâni de vacanță tensiunea începe să scadă treptat, iar recuperarea începe abia din a treia săptămână. Nu mulți oameni, în special cei care lucrează în birouri, se pot lăuda cu o odihnă completă pentru o lună întreagă cel puțin o dată pe an.
Un alt motiv poate fi faptul că angajații, pentru a obține o creștere salarială sau o nouă funcție, încearcă să lucreze cât mai mult posibil și să se distingă de restul. Din această cauză, controlul asupra acțiunilor cuiva este întărit de multe ori, iar concentrarea atenției depășește normele admise. În același timp, o persoană uită de treburile personale, familia, odihna și divertismentul. Toate gândurile sale vizează doar obținerea unui bonus sau a unei promoții.
Cererile excesive făcute de conducere angajaților lor pot afecta, de asemenea, negativ psihicul și pot provoca sindromul managerului. Dacă angajații se tem în permanență de pedeapsă, așteaptă amenzi, privarea de bonusuri și oricare dintre eforturile lor trec neobservate sau neprețuite, atunci treptat, în loc să facă ceva mai bun, încep să o facă mai rău, pierzând interesul pentru orice muncă.
Odată cu îndeplinirea zilnică a acelorași acțiuni și aceleași îndatoriri, interesul unei persoane pentru muncă va dispărea treptat complet. El va lucra „automat” și nimeni nu va aștepta inițiative de la el.
Comunicare constantă cu străini sau persoane necunoscute. Dacă lucrarea este legată de un flux mare de oameni, în timp ce persoana respectivă trebuie să rămână politicoasă și politicoasă, la un moment dat poate apărea o defecțiune. La urma urmei, o persoană nu este o mașinărie, are propriile sale emoții, care uneori nu pot fi ascunse, iar starea de spirit poate să nu fie roz în fiecare zi. Dar trebuie să fii într-o „mască” tot timpul, cu zâmbetul pe buze, care creează tensiune internă constantă. Dacă acest lucru nu se realizează, atunci ca rezultat, angajatul poate fi amendat sau chiar concediat din serviciu.
Sindromul managerului poate duce nu numai la tulburări psihice, ci și la provocarea unor boli precum diabetul, gastrita, ulcerele, hipertensiunea și multe altele.
Simptome cheie ale sindromului managerului
- Oboseala care nu dispare. O persoană chiar și dimineața se simte deja obosită.
- Somn slab sau insomnie. Dificultăți de adormire și trezire, coșmaruri.
- Dureri de cap constante, indigestie.
- Pierderea senzațiilor gustative sau schimbarea lor, pierderea vederii, tulburări de auz.
- Agresivitate sau apatie. Dependența de alcool sau droguri.
- Lipsa deplină de dorință de a lucra, lipsa responsabilității pentru acțiunile lor. Sentimentul că munca depusă nu este necesară de nimeni și nu aduce nicio satisfacție.
Cum se tratează
Tratamentul ar trebui să fie cuprinzător, este aproape imposibil de făcut fără ajutorul unui specialist.
Sunt necesare terapii medicamentoase, psihoterapie și diverse practici care redau sănătatea emoțională și fizică. Pe lângă alimentația adecvată, respectarea regimului zilnic, odihnă bună și somn.
Există multe modalități de a rezolva problema, dar o abordare individuală a unei persoane este întotdeauna importantă.
