Timiditatea din copilărie se manifestă ca reținere în comunicare sau chiar respingere a acesteia. Adulții care încurajează modestia la un copil timid se adaugă la dificultatea de a interacționa cu ceilalți. O persoană învață abilitatea de a comunica de la naștere prin contactele cu părinții și alte persoane apropiate. Depinde de caracteristicile lor dacă copilul va fi liber să comunice sau să fie timid.
Instrucțiuni
Pasul 1
Monitorizează-ți comunicarea cu copilul tău. Rețineți cât de des utilizați declarații prohibitive. O interdicție fără explicații are o importanță deosebită pentru formarea timidității. Potrivit psihologului F. Zimbardo, cu cât sunt mai multe astfel de interdicții, cu atât este mai probabil să comunicați ca „prizonier-prizonier”, un dialog normal între care este practic absent. Apare teama de comunicare.
Pasul 2
Luați în considerare dacă vă place să fiți voci active și puternice ale copiilor, sau reținerea și tăcerea copiilor din casă. Copiii încearcă să se ridice la înălțimea așteptărilor părinților lor și se comportă în consecință. Atunci când așteaptă și solicită o constrângere constantă de la ei, copiii se comportă ascultător, fără să manifeste inițiativă în comunicare și activitate.
Pasul 3
Arătați-i copilului o varietate de moduri de a interacționa cu ceilalți. Participă mai des la evenimentele copiilor, mergi la o vizită, ia-ți copilul cu tine la magazin. Privind la tine, el va memora diverse situații de comunicare și modalități de a rezolva dificultățile care apar.
Pasul 4
Nu observați că copilul dumneavoastră este timid când întâlnește alte persoane. Are multe alte calități personale la care merită să fii atent. Este mai bine să spui nu „El tace cu noi”, ci „Iubește să gândească, să reflecteze. Deci, inteligent crește. Nu numai comunicarea de astăzi depinde de aceste atitudini, ci și de dezvoltarea în continuare a copilului.
Pasul 5
Invită prietenii copilului tău. Bebelușul se va simți mai încrezător în apartamentul său. El va putea să-și arate jucăriile, să vorbească despre părinți, să joace jocurile sale preferate, pe care le-a stăpânit de mult și nu are nicio dificultate în a-i învăța pe alții să joace. Acasă, se simte sprijinul părinților, chiar dacă nu interferați cu comunicarea micului proprietar și a oaspeților săi.
Pasul 6
Ajută-ți copilul să înțeleagă situațiile dificile de viață care cauzează dificultăți în comunicarea cu persoanele de sex opus: trăirea în complexul Oedip (4-5 ani), prima îndrăgostire de un coleg (10-12 ani), atracție sexuală (12-15 ani). Conversațiile sincere fără vina îl vor ajuta să înțeleagă caracteristicile acestei relații și să depășească timiditatea.
Pasul 7
Fiți conștienți de interacțiunile copilului cu colegii. Deja de la școala elementară, copiii își dau porecle care derivă nu numai din numele de familie, ci indică mai des orice defecte în dezvoltarea fizică a copilului: „Omul gras”, „Turnul TV” etc. Un adult ar trebui să intervină în acest fel de comunicare, mai ales dacă porecla indică defecte fictive, iar copilul jignit se retrage în sine.
