Puțini oameni își amintesc că cuvântul „prude” a fost folosit inițial exclusiv într-un mediu religios, în vorbirea de zi cu zi, de exemplu, în secolul al XVII-lea, când pentru prima dată a apărut desemnarea unui prude în sursele cronicii, acest cuvânt ar fi greu trebuie auzit.
Instrucțiuni
Pasul 1
Prudismul este o manifestare a evlaviei demonstrative și a evlaviei sporite. În același timp, o persoană în secret, ascunsă de toată lumea, nu își susține credința în Atotputernic, adică nu crede în acele idealuri pe care le susține deschis în fața tuturor.
Pasul 2
Astăzi, cuvântul este folosit pe scară largă, de exemplu, conceptul de ipocrizie se referă la o credință ostentativă în ceva, de exemplu, în idealurile unei întreprinderi, companii, echipe etc. Hipocrizia este o contradicție internă cu ideile profesate.
Pasul 3
Ipocrizia poate fi, de asemenea, o formă de ipocrizie și formalism. În același timp, nebunia contrazice principiile ostentative pe care le predică și le dovedește tuturor.
Pasul 4
În psihologia modernă, fanatismul se referă la comportamentul demonstrativ al unei persoane în raport cu oamenii din jurul său. Oamenii cu maniere sfântă din punct de vedere al psihologilor se comportă astfel, deoarece prin comportamentul lor încearcă să justifice oricare dintre acțiunile lor comise în raport cu ei înșiși sau cu ceilalți. De exemplu, într-o societate laică, un nebun poate predica și construi o persoană extrem de morală din sine, dar în esența sa ascunsă poate fi depravat și înșelător.
Pasul 5
Ipocrizia se poate manifesta deliberat, caz în care acest concept devine sinonim cu ipocrizia. Este potrivit să se utilizeze un lexem în cazurile în care o persoană poartă o „mască de decență”, în timp ce distorsionează informațiile din jurul său în lumina de care are nevoie. Din punctul de vedere al psihologilor, această formă de comportament uman este o „acoperire”, sau în psihologia occidentală este o „minciună formală”, adică un comportament atunci când o persoană nu vrea să schimbe și să eradice anumite vicii în sine, dar în ochii oamenilor din jur vrea să pară decent sau chiar să iasă în evidență prin trăsăturile sale „nobile”.
Pasul 6
Există, de asemenea, o formă inconștientă de fanatism. Această formă constă într-o minciună inconștientă pentru sine. De exemplu, viața în „roz” cu zborul pe nori. Cu o formă inconștientă de fanatism, o persoană nu observă mediul în realitatea sa și trăiește după idealurile sale. O încercare de a descuraja prostul se întâlnește cu agresivitate negativă și, uneori, chiar față de adversar. Din punctul de vedere al psihologilor, ipocrizia inconștientă care nu se pretinde persuasiunii este o tulburare mentală a personalității și ar trebui tratată atât cu ajutorul diferitelor tehnici psihoterapeutice, cât și cu medicație în clinicile psihiatrice specializate. Se crede că mintea în mod constant pe tine și pe ceilalți este o formă de tulburare delirantă a personalității.
