Nirvana este conceptul central al religiei budismului și a unor domenii ale jainismului, brahmanismului și hinduismului, rămânând totuși indefinibil.
Instrucțiuni
Pasul 1
În sanscrită, „nirvana” se estompează, se estompează și nici primul, nici al doilea sens nu au conotații negative. Nirvana este scopul final al oricărei existențe umane, exprimat în încetarea suferinței - dukkha, atașamente - dosha, renaștere - samsara și excluderea din influența „legilor karmei”. Nirvana este subdivizată în upadhashesha - dispariția pasiunilor umane și apupadhasheshas - încetarea de a fi el însuși (parinirvana).
Pasul 2
Nirvana este rezultatul „nobilei opt opțiuni”, care este conținutul principal al învățăturilor lui Buddha: - viziune corectă; - gândire corectă; - vorbire corectă; - acțiuni corecte; - stil de viață corect; - atenție corectă; - meditație corectă.
Pasul 3
Realizarea nirvanei este posibilă numai după o respingere completă a gândurilor, sentimentelor și percepțiilor (nirodha) și încetarea completă a acestor procese. Budismul clasic consideră că acest lucru este posibil doar pentru un călugăr budist sau pentru Buddha însuși.
Pasul 4
Existența ulterioară a celui care a atins nirvana nu poate fi definită în termeni disponibili pentru noi, dar poate fi înțeleasă intuitiv prin descrieri negative - cel care a atins nirvana nu poate fi numit: - existent; - inexistent; și inexistent; - inexistent.
Pasul 5
Prin urmare, nirvana este definită ca: - nu se naște; - nu se produce; - nu se creează; - nu este unită, caracterizată doar de absența atașamentelor, aspirațiilor și iluziilor. Incomparabilitatea nirvanei determină de nedescris.
Pasul 6
Lucrările ulterioare ale susținătorilor Mahayana interpretează nirvana ca: - inexistent, deoarece nu poate fi distrus și nu este supus decăderii, nu are o cauză aparentă și are propria sa natură (nihsvabhava); inexistent presupune existența existenței și nu este independent; - nu este ambele, întrucât nu are caracteristici care se exclud reciproc, adică este fundamental indistinct de samsara și devine, ca atare, adevărata natură a lucrurilor.
